Sări navigare.
Acasă
Prevenirea si tratarea bolilor cardiovasculare

Intrebari frecvente

 

1. Ce se intelege prin boli cardiovasculare?

Bolile cardiovasculare sunt acele maladii care afecteaza inima si/sau vasele
sanguine. In caz de boala exista leziuni in una sau mai multe zone unde fluxul
de sange este insuficient. In cazul ictusului cerebral, fluxul sanguin se reduce
sau se intrerupe la nivelul unei zone din creier; acesta duce la
ischemie (deficienta de flux sanguin) si la moarte celulara prin absenta
oxigenului. In cazul infarctului cardiac problema de flux sanguin este
localizata in unul dintre vasele ce aduc sangele la peretii inimii -
coronarele. Alte patologii cardiovasculare au diverse cauze: malformatiile
cardiovasculare congenitale sunt, de exemplu, situatiile in care inima sau
vasele nu s-au dezolvatat corect in perioada de fat.

2. Riscul de infarct este egal la barbati si femei?

Nu, riscul nu este acelasi la barbati si femei. De fapt sexul individului
este unul din factorii de risc. In anul 2000, media a fost de 220.000 cazuri la
barbatii cu varsta cuprinsa intre 25 si 74 de ani, cu 90 de cazuri noi pe zi;
la femei a fost o medie de 39.000 cazuri pe an, cu aproximativ cu cazuri noi pe
zi. Acesta diferenta vine din mai multe motive, dar printre cele mai importante
este efectul protetectiv al hormonilor feminini - estrogenii - asupra inimii si
vaselor. Riscul cardiovascular al femeilor pana in menopauza este mai mic decat
la barbati, dar dupa menopauza creste simtitor. Diabetul de femei anuleaza
efectul protectiv al hormonilor, iar in acest caz riscul la femeile cu diabet
se apropie de riscul la barbatii fara diabet.

3. Care sunt principalii factori de risc?

Factorii de risc pentru maladiile cardiovasculare sunt multipli si de cauze
diferite. Exista factori nemodificabili, cum ar fi familia, varsta, sexul. Dar
exista si factori importanti denumiti "modificabili" pentru a
sublinia faptul ca prin actiuni externe este posibil sa le atenuam gravitatea
si prin urmare probabilitatea de a ne imbolnavi. In acesta categorie avem
obiceiuri legate de un stil de viata nesanatos: fumatul, lipsa activitatii
fizice si o alimentatie incorecta. O dieta neechilibrata poate duce la
obezitate, diabet, valori ridicate ale colesterolului ce, impreuna cu
hipertensiunea arteriala, constituie principalii factori de risc biologici.

4. Ce rol are preventia in bolile cardiovasculare?

Preventia se bazeaza pe controlul factorilor de risc si ramane arma cea mai
eficienta perntru a combate acest tip de maladii ce, atunci cand apar, se
intampla pe neasteptate si adesea victimei nu i se acorda ajutor de urgenta
adecvat deoarece in mod normal se intampla in afara spitalului. Mortalitatea in
afara spitalului este 30% din mortalitatea totala si e cauzata in mare parte de
stopul cardiac, care survine pana intr-o ora de la aparitia simptomelor. In
termeni de supravietuire, intarzierea in tratarea corespunzatoare este in sine
un factor de risc. Asadar preventia este cea mai buna arma pentru aparare.

5. La ce varsta sa ne controlam de boli cardiovasculare?

Varsta depinde de istoria familiala a individului. Recomandarea este de a tine
sub control factorii de risc de tineri. Pasii ce trebuie facuti sunt simpli, si
la indemana tuturor: masurarea presiunii arteriale, colesterolul, colesterolul
HDL, intaltimea si greutatea.

6. Cate persoane sufera de boli cardiovasculare?

La momentul de fata 44% dintre decese sunt cauzate de boli cardiovasculare,
dintre care 30% sunt cauzate de infarctul de miocard si 31% de ictus. In tarile
industrializate precum Italia bolile cardiovasculare sunt principala cauza a
decesului: in fiecare an 36.000 de persoane mor din cauza infarctului acut de
miocard. Ce intelegem prin "suflu la inima"? Ascultand inima, exista
un suflu intre primul si al doilea ton, sau intre al doilea si primul ton, in
mod normal neauzindu-se acest suflu. El poate fi cauzat de sangele care trece
printr-o valva mai mica (stenosa aortrica, mitralica, etc) sau in loc sa
inainteze, sangele se intoarce printr-o valva ce nu functioneaza bine
(insuficienta aortica, mitralica, etc.). In realitate marea partea a suflurilor
nu are un corespondent anatomic, adica nu sunt legate de nicio patalogie. In
alte cazuri, in schimb, prezenta suflului indica o patologie non cardiaca. De
exemplu, in cazul unei anemii sau hipertiroidismului, fluxul sanguin creste
considerabil si poate prin urmare sa produca un suflu. Adesea diagnosticul de
patologie sau de benign poate fi facut printr-o simpla vizita cardiologica.
Daca examenul cardiologic nu este relevant, atunci o ecografie cardiaca sigur
este.

7. In cazul in care ati suferit un infarct, puteti sa faceti
activitate fizica?

Activitatea fizica constanta si in concordanta cu conditia fizica generala a
individului reprezinta un aspect pozitiv care poate contribui, odata depasita
faza imediat urmatoare infarctului, la scaderea riscului cardiovascular. S-a
demonstrat ca activitatea fizica constanta protejeaza inima de riscul unor
infarcte urmatoare si alte maladii periculoase pentru viata individului. Evident
trebuie consultat medicul Dvs. pentru tipul de activitate fizica: pacientii
care au avut un infarct dar care sunt in conditie de sanatate relativ buna si
ai caror parametri cardiovasculari sunt buni, pot sa efectueze activitate
fizica intr-un mediu necontrolat (de ex: acasa, spre deosebire de parc, etc);
pentru pacientii care au suferit un infarct si conditiile generale nu sunt
tocmai bune, medicul va recomanda efectuarea exercitiilor fizice intr-un mediu
controlat. Activitatea fizica este importanta deoarece ajuta pacientul sa-si
continue viata dupa trauma infarctului,  care
nu este doar fizica dar si emotionala si psihologica. Acest lucru este de
asemenea pozitiv pentru eventuarea unor eventuli factori de risc prezenti, sper
exemplu supraponderabilitatea. Exercitiile fizice trebuie incurajate si pentru
ca favorizeaza intoarcerea la un stil normal de viata, reduc anxietatea, si
sunt si o evaluare a corectitudinii terapiei pe care pacientul o urmeaza. De
asemenea activitatea fizica ridica nivelul colesterolului bun HDL si reduce
valoarea presiunii arteriale.

8. Recuperarea dupa infarct sau interventie chirurgicala?

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a definit recuperarea cardiologica ca punerea in
practica a tuturor masurilor capabile de a aduce un bolnav de inima in
conditiile fizice, mentale si sociale cele mai bune compatibile cu boala sa.
Potentialii canditati la o asemenea terapie sunt asadar, teoretic, toti
bolnavii de inima. Recuperarea cardiologica este un proces in trei faze: prima
faza incepe deja in spital, cu exercitii active si pasive in pat si se termina
inainte de externarea pacientului cu efectuarea unei probe de efort – in general
dupa 8-12 zile. A doua faza, de convalescenta, incepe la domiciliul pacientului,
unde acesta, dupa un program individual,creste treptat nivelul activitatii fizce.
Dupa circa 20 de zile pacientul este supus unui nou test de efort si altor
teste pentru a evalua cat mai bine starea sa de sanatate. In acest moment, in
cadrul Centrului de Recuperare, este urmat un program de refacere a conditiei
fizice, unul de educatie sanitara ce presupune si interventia unui psiholog. A
treia faza, de mentinere, trebuie urmata pentru toata viata.

9. Care sunt metodele pentru evaluarea riscului de imbolnavire?

Daca nu ati avut niciodata probleme si/sau simptome cardiace, testul de efort nu este
neaparat metoda cea mai potrivita pentru a determina riscul de boala: acest
test poate sa determine de fapt doar stenoze coronare semnificative. In schimb,
astazi exista metode moderne pentru a determina daca sunteti supus riscului de
imbolnavire. Prin intermediul unor teste speciale ale sangelui, de exemplu,
este posibil sa estimam un risc cardiac. Recent s-a vorbit despre Ultrafast CT,
un indicator ce arata existenta plachetelor in vasele sanguine.

10. Medicamentele care reduc colesterolul pot sa impiedice atacul de
cord?

Studiile din ultimii 20 de ani au demonstrat ca medicamentele care scad
colesterolul pot sa impiedice atacurile de inima si sa scada intr-un mod
eficace riscul de mortalitate pentru bolnavii cu risc mare. Iata de ce la
pacientii bolnavi de inima este necesar sa folosim aceste medicamente. Administrarea
de medicamente anti-colesterol celor care nu au suferit de atacuri de inima nu
este automata. Desi, un studiu recent a aratat ca indivizii care nu sufera de
inima tratati cu aceste medicamente pe durata a cinci ani au inregistrat o
scadere a bolilor cardiace comparativ cu populatia netratata. Asadar, daca Dvs
va aflati intr-o clasa de risc medie-ridicata si nivelul colesterolului este
ridicat, este probabil ca sa aveti beneficii de pe urma unui asemenea
tratament. Medicul Dvs. va va ajuta sa alegeti in acest sens.